O ofertă de muncă nu este suficientă fără transport accesibil
Suk Raj Sherpa a descris cum nu a putut accepta un loc de muncă din lipsa unei cazări și a unui transport adecvate. El a cerut instruirea șoferilor de transport public privind dizabilitatea. „Un viitor mai bun este posibil dacă lucrăm împreună”, a spus el. Funcționara locală Pema Zangmo a afirmat că instruirea i-a întărit încrederea în susținerea bugetelor pentru accesibilitate. [1]
O analiză anterioară identifică lipsuri în afara capitalei
Analiza unei comisii parlamentare din iunie 2024 a constatat că majoritatea districtelor din afara Thimphu nu dispuneau de transport public la prețuri accesibile. Ea a observat și că inițiativele de accesibilitate depindeau adesea de anumiți lideri, fără planificare centrală și alocări bugetare. În Dagana, unii funcționari își mutaseră birourile la parter pentru a facilita vizitele. [2]
O relatare ulterioară descrie îmbunătățiri la spital
În mai 2026, reprezentantul UNDP Mohammad Younus a relatat că spitalul districtual își reamenajase spațiile cu rampe, balustrade, toalete accesibile, indicatoare și elemente tactile. El a legat lucrările de cooperarea dintre organizația persoanelor cu dizabilități, guvern, autoritățile locale, spital și UNDP.